În prezent, Mihai organizează seminarii de educație nutrițională pentru școli particulare și companii în care abordează cu precădere necesarul caloric zilnic în funcție de activitatea zilnică și activitatea sportivă. Mai jos o scurtă discuție cu el.

În primul rând determinare, iar apoi o combinație între integritate, pasiune și organizare. Această determinare și implicit pasiunea mea pentru condiționare fizică are ca motiv principal un accident nefericit la naștere și anume o fractură a omoplatului mâinii stângi care a dus ulterior la mai bine de 12 ani de fizioterapie și kinetoterapie de 6 ori pe săptămână pentru a recăpăta mobilitatea acesteia.

Plecarea din România și acomodarea în Dubai a fost una nu foarte ușoară pentru mine deoarece eram foarte apropiat de familia mea. Decizia de a pleca în Dubai a venit în perioada dintre anul doi și trei de universitate și a fost luată sincer din punct de vedere financiar. La momentul respectiv tatăl meu era bolnav, iar veniturile familiale nu erau de ajuns pentru a putea duce o viață obișnuită să zicem iar acel venit a reușit să îi ofere un confort financiar. După 3 ani petrecuți în Dubai, din nefericire, am început să am ceva probleme de sănătate de la combinația dintre umiditatea ridicată și soare (responsabilitatea mea principală era condiționarea fizică și monitorizarea salvamarilor timp de 10-12 ore pe zi, 6 zile pe săptămână la o umiditate de 100% și temperaturi de peste 40 de grade Celsius),  iar compania la care lucram mi-a recomandat o slujbă de birou.

Cum la vremea respectivă nu eram o persoană care să petreacă mai mult de o oră în fața calculatorului am decis să plec în Africa de Sud la prietena mea de la vremea respectivă care ulterior mi-a devenit soție. Aici am avut șansa să îmi continui studiile la Sport Science Institute din Cape Town și să am o strânsă colaborare cu diferite echipe de rugby.

În primul rând, decizia de reveni acasă a fost una foarte grea după cei 10 ani petrecuți în Africa de Sud. A fost o combinație între lupta de aproape 3 ani de a căpăta rezidență permanentă în Africa de Sud care din motive birocratice nu s-a întâmplat nici până în prezent și siguranța familială. Africa de Sud este o țară absolut superbă dar din păcate în ultimii mei ani petrecuți acolo siguranța devenise o problemă esențială mai ales pentru copiii mei.

După întoarcerea în România am rămas în zona mea de expertiză și am colaborat cu diferite echipe de fotbal și rugby. După 3 ani pe care i-am petrecut aici, am realizat că deși sunt multe probleme legate de educația sportivă, cea mai mare problemă este partea de nutriție și înțelegerea ei, iar prin școli sau practici sportive nu se obțin cunoștințele și sfaturile corecte pentru stabilirea unor cunoștințe nutriționale corecte. Africa de Sud este adepta metodei prezentă în Statele Unite, Australia, Noua Zeelanda etc. și anume fără cluburi private până la terminarea universității. Totul se desfășoară obligatoriu pe circuitul școală generală – liceu – universitate și apoi club profesionist ceea ce face ca educația primită în sport și nutriție să fie obligatorie și aceeași pentru toți datorită unui curriculum obligatoriu la fiecare nivel de școlarizare.

Chiar zilele trecute a fost un articol în care un director sportiv al unui club din Romania spunea că pentru el nu este importantă educația unui sportiv. Aceasta este cea mai mare greșeală în sportul românesc, pe de o parte pentru sportiv care în cazul unei accidentări sau la sfârșitul carierei sportive nu are prea multe alternative (timp de 10 ani în Africa de Sud doctorul nostru de familie a fost Brendan Venter fost rugbist de performanță care în 1995 a câștigat Cupa Mondială), iar pentru antrenori este foarte greu de lucrat cu sportivi cu educație precară (am lucrat cu sportivi pentru care 80% din 95 kg maximal la genoflexiune îi dădea 105kg, ceea ce poate părea comic pentru unii dar tragic pentru antrenori).

Sincer nu știu cum să răspund la această întrebare. Am renunțat să colaborez cu echipe sportive în februarie 2020 și am decis să încep propria mea afacere așa cum o făcusem 10 ani în Africa de Sud, dar din păcate în martie 2020 a fost începutul pandemiei, iar următoarele 18 luni nu pot să zic că au fost foarte strălucitoare pentru întreaga industrie de fitness și nutriție.

Planul meu actual este dezvoltarea unei aplicații de educație nutrițională atât pentru școli cât și pentru oricine este interesat, fie el sportiv de performanță sau persoană obișnuită care dorește să își îmbunătățească calitatea vieții.

Colaborarea cu mine este una foarte simplă atâta timp cât îți dorești cu adevărat și bineînțeles ești gata să lucrăm împreună pentru o perioadă foarte lungă de timp pentru că nu cred în rezultate miraculoase în perioade scurte de timp.

Pentru antreprenori sunt deschis la orice colaborare și la idei care pot duce la o educație cât mai mare mai ales în rândul tinerilor.

Programul dumneavoastră este unul absolut fantastic având în vedere că îi ajută pe cei care sunt plecați din țară de foarte mulți ani să se conecteze mai ușor cu ceea ce se întâmplă în România.

AG