“Eu îmi doresc și mă rog în fiecare zi să reușim să facem ceea ce ne propunem. Sunt proiecte importante, este o gândire nouă asupra modului de lucru și credem că avem ceva șanse să reușim. Nu e simplu, dar sunt convins văzându-mi colegii că nu vom pregeta niciun efort și vom încerca cu toate greutățile, cu toate slăbiciunile. Pentru că nu suntem sfinți!
Suntem oameni normali, numai că suntem un pic mai determinați și avem ceva cunoștințe suplimentare față de alții. Vom avea greutăți, dar ne vom ridica! Cum s-au ridicat înaintașii noștri, vom încerca să ne ridică și noi. Dar avem nevoie de voi, să veniți alături și să susțineți acest guvern”, a spus Marius Bostan, inițiatorul proiectului Repatriot, membru în Romanian Business Leaders, actual ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, în cadrul Conferinței de la Alba Iulia din 1 Decembrie 2015.

Discursul integral al domnului Marius Bostan, inițiatorul proiectului Repatriot, membru în Romanian Business Leaders, actual ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, susținut în cadrul Conferinței de la Alba Iulia din 1 Decembrie 2015.

“Declarația de la Alba Iulia – Sa sarbatorim centenarul intr-o Romanie unita si puternica

Inițiatorii proiectului RePatriot au fost animați încă de la început de valorile și principiile care au animat și generația de la 1918, care a făcut Marea Unire. Dragostea față de țară, față de tradiții, respectul față de înaintași și gândul la viitor au fost și atunci, și sunt și acum, reperele noastre. Putem spune chiar că aceste principii sunt perene și că atât timp cât ele vor fi respectate și urmate cu sfințenie, România va fi o țară liberă, unită, prosperă și sigură.
Noi, cei din 2015, ne propunem să continuăm proiectele înaintașilor noștri de la 1918. Ca și ei, ne propunem să construim o Românie puternică, cu instituții democratice solide și strâns legate instituțional de structurile euro-atlantice.
Generația de la 1918 a propus un proiect politic, cultural și identitar. Astăzi, aproape un secol mai târziu, venim în fața voastră șa va propunem gandirea unui proiect pentru inca 100 de ani. Ce avem în comun cu acea generație: idealurile, principiile și valorile.

În urmă cu un secol, un rol esențial l-au jucat juriștii și istoricii. Istoricii au păstrat vii tradițiile românești și memoria colectivă a poporului român, în timp ce juriștii au jucat un rol esențial în promovarea cauzei românești, înainte de 1918, și în unirea adminsitrativă de după Marea Unire.
Astăzi, în 2015, credem că un rol esențial îl poate și trebuie să îl joace antreprenorii, medicii, profesorii si specialistii ITC.

Tocmai de aceea, la începutul acestui acestui an, peste 300 de antreprenori, grupați în Fundația Romanian Business Leaders (RBL) au lansat proiectul RePatriot, ce are ca scop principal realizarea unui alt tip de Unire, la care să participe, de această dată, atât românii din interiorul granițelor cât și cetățenii români din Diaspora. Credem că putem realiza acest lucru doar prin creșterea încrederii între cele două părți, prin respectarea drepturilor cetățenilor români de pretutindeni și informarea lor corectă despre oportunitățile de business pe care le au în țară.
Deja au fost adunari la Torino, Milano, Londra, Dublin, Londra, Valencia si Madrid.
Proiectul a plecat de la premiza că diaspora românească a funcționat în ultimele două secole ca o adevărată ancoră, înfiptă adânc în solul ideilor și valorilor lumii libere, lumii occidentale.
Un element esențial al acestui proiect este dat de românii ce locuiesc în regiuni tradiționale, precum Valea Timocului, Bucovina istorică sau Republica Moldova.

Dacă ne vedem în istorie, vedem că revoluția de la 1848 din Principate a fost în primul rând opera unor tineri, fii de boieri, educați în special în universitățile italiene și cele franțuzești, ce s-au întors acasă pentru a construi în România instituții precum cele pe care le văzuseră la Paris, Roma sau Torino. Tot ei sunt cei care au gândit și realizat Mica Unire de la 1859 sau ideea istorică de a aduce pe tronul țării un prinț german.
După generația pașoptistă, a urmat o generație ce a oferit foarte mult României după contactul cu Occidentul. În primul rând, avem generația junimistă, a cărui aport cultural, instituțional și politic a oferit României un echilibru instituțional necesar. În al doilea rând, avem exemplul românilor plecați la muncă “brută” în Statele Unite. Unii dintre ei s-au întors acasă și au deschis mici afaceri, după modelul celor pe care le-au văzut pe “Tărâmul Făguinței”. Chiar dacă au rămas definitiv acolo, mulți dintre ei au trimis acasă bani ce au fost folosiți inclusiv pentru trimiterea unor copii la școală.
După instaurarea cu forța a regimului comunist, Diaspora a fost spațiul fizic și spiritual în care s-a păstrat intactă memoria acelei Românii mari, libere și prospere. După 1989, foarte mulți români s-au întors în țară pentru a implementa aici ceea ce învațaseră în Lumea Liberă. Au venit și ne-au povestit despre democrație, stat de drept, piață liberă, capitalism și în general despre valorile libertății.

Astăzi, România a reclădit legăturile instituționale și spirituale cu Occidentul. România se află în cea mai bună perioadă din istoria sa. Suntem membri ai NATO și a Uniunii Europene, iar parteneriatul Strategic cu Statele Unite ne oferă cele mai bune garanții de securitate din istorie.
Cu toate acestea, considerăm că nu putem fi o națiune completă dacă nu creăm legături între românii de pretutindeni, legături ce pot fi baza unei construcții statale ce poate transcede spațiul și timpul, și care ar putea face față oricăror amenințări. Unirea din 1918 a fost realizată de fapt cu mult timp înainte de Declarația de la Alba Iulia. Unirea a fost realizată în primul rând la nivelul conștiinței, iar actul în sine a desăvârșit din punct de vedere legal o realitate care deja exista în mintea și sufletul românilor. Asemeni înaintașilor noștri, noi trebuie să realizăm acum în primul rând o unire sufletească și spirituală.

Avem datoria de a reînvia sentimentele naționale, sentimentul datoriei, al conștiinței de neam, al mândriei și al respectului față de trecut și eroi. Puțină lume își amintește că acesta a fost chiar unul dintre punctele Rezoluției de la Alba Iulia, iar asta demonstrează că înaintașii noștri au înțeles că o națiune nu se construiește în urma unor tratate ci în catedrale, în școli și în tranșee.
Vă spuneam mai sus că astăzi suntem într-o situația mai bună ca niciodată. Din păcate, majoritatea realizatorilor Unirii care nu muriseră înainte de venirea comuniștilor, au fost întemnițați de comuniști. În numele unor idealuri perene, au murit în temnițele comuniste adevărați eroi precum Iuliu Maniu, Zenobie Paclișanu, secretarul Adunării de la 1 Decembrie, precum Ion Lugosianu, consilier la conferința de Pace de la Paris. Alții, precum Iuliu Hossu și Ilie Lazăr (semnatar al Actului Unirii), Emil, Iuliu si Eugen Hațieganu, intelectuali de seamă, Onisifor Ghibu și Pantelimon Halippa, semnatari de peste Prut, au făcut ani grei de temniță.
Astăzi beneficiem de libertate nu pentru că am avea un merit pentru asta, ci pentru că înaintea noastră generații întregi de eroi și-au dat viața pentru asta. Libertatea noastră a fost câștigată de înaintașii noștri cu prețul sângelui.

Tocmai de aceea, generația noastră are obligația de a apăra această moștenire și de a o transmite mai departe copiilor noștri. Generațiile viitoare nu ne vor ierta dacă vom eșua.
Avem însă o veste foarte bună. De când am inițiat proiectul, zeci de mii de români, din Diaspora sau din țară ne-au contactat pentru a ne spune că vor să contribuie, sau pur și simplu pentru a ne felicita pentru inițiativă. Mai mult, cu sau fără legătură cu acest proiect, sute de români s-au întors acasă, fie pentru a-și deschide afaceri, fie pentru a se pune în serviciul public.
În aceste aproape 10 luni am înțeles că nu suntem singuri, am înțeles că majoritatea gândesc ca și noi. Ceea ce noi facem acum este doar să creăm o platformă care să unească aceste energii.
Ceea ce facem astăzi poate defini România pentru cel puțin o sută de ani.”