Ce îşi doresc să găsească acasă antreprenorii români care au reuşit în Diaspora

Predictibilitate, transparenţă şi să dispară frica faţă de stat! În doar câteva cuvinte, sunt principalele „revendicări“ ale antreprenorilor români care au reuşit să îşi construiască business-uri solide în afara ţării. Pentru prima dată după mai bine de două decenii şi jumătate, oamenii de afaceri din din Diaspora au fost chemaţi acasă pentru a fi invitaţi să investească bani în ţara lor de origine sau măcar să transfere o parte din know how-ul câştigat pe toate continentele. Sunt între trei şi patru milioane de români în afara graniţelor, fără ca o statistică precisă să fi fost dată publicităţii. De altfel, a şti „la virgulă“ câţi români trăiesc în afara graniţelor nu e tocmai simplu, cu atât mai mult cu cât există dreptul de liberă circulaţie şi muncă în interiorul pieţei unice europene. Mai mult, unii dintre membrii Diasporei au renunţat la cetăţenia română sau au pierdut-o la un moment dat.

Cum putem face trecerea de la Diaspora ca lozincă la o integrare reală într-o Românie care se pregăteşte să îşi serbeze în 2018 Centenarul? Cât sunt de pregătiţi antreprenorii români din Diaspora să acorde o şansă economiei din ţară? Sunt câteva întrebări la care, în mare măsură, s-a găsit un răspuns în cadrul „RePatriot Business Summit – Împreună pentru România“, desfăşurat în perioada 5-9 octombrie la Bucureşti şi în Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe. 100 de antreprenori români membri ai Diasporei, alături de 100 de antreprenori de top care sunt parte a mediului de afaceri din România s-au întâlnit pentru prima dată într-un cadru de lucru cu Preşedintele, Premierul, membrii Guvernului, preşedintele ANAF, şefi ai Băncii Naţionale, bancheri, organizaţii patronale din ţară. Iniţiativa nu a aparţinut zonei publice, aceasta doar a fost atrasă în proiect şi, din fericire, a răspuns pozitiv la cel mai înalt nivel (onorând însăşi titulatura de Summit). Platforma „RePatriot“ este un proiect al Romanian Business Leaders, probabil cea mai extinsă comunitate antreprenorială de la noi.

Întoarcerea fiilor nerisipitori

Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) a fost înfiinţată în iulie 2011, iar obiectivul asumat a fost acela de a dezvolta „o platformă de acţiune şi implicare socială pentru lideri din mediul privat. Scopul ultim este ca România să devină o ţară mai bună pentru business-ul res­ponsabil şi, în felul acesta, pentru toţi românii“. Din informaţiile oficiale, comunitatea Romanian Business Leaders numără peste 400 de antreprenori şi şefi de companii din România care lucrează voluntar în proiecte concrete de antreprenoriat social, în domeniile educaţiei, culturii antreprenoriale şi bunei guvernări. Una dintre reuşitele RBL este seria de întâlniri periodice sub titlul „Agenda România“, în care oameni de business, lideri ai societăţii civile şi din politică discută provocările şi tendinţele cu impact major în economie şi societate, în special la nivel guvernamental.

Iniţiatorul şi liderul „RePatriot“ este Marius Bostan, fost Ministru al Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională în Cabinetul Cioloş, antreprenor social, dar şi expert specializat în proiecte de dezvoltare locală, finanţare, managementul companiilor şi proiecte internaţionale, iniţiatorul introducerii în România a finanţării proiectelor de dezvoltare prin obligaţiuni municipale, iniţiatorul şi coordonatorul primei strategii de dezvoltare locală de la Alba Iulia.

„Business Summit – Împreună pentru România“ a fost un eveniment organizat de „RePatriot“ cu susţinerea Administraţiei Prezidenţiale, a Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi a Invest România. Pe scurt, obiectivele asumate de organizatori pentru acest summit au fost: „prezentarea oportunităţilor de investiţii oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre cele două gru­puri de investitori şi lansarea de noi parteneriate strategice, respectiv de idei de afaceri de către aceştia. Echipa din spatele proiectului îşi propune să creeze condiţii pentru repatrierea cât mai multor români şi să aducă Diaspora alături de ţară pentru a fi ancora de stabilitate, securitate şi, totodată, bază pentru accelerarea dezvoltării economice“.

Apariţie neaşteptată a preşedintelui Iohannis şi amintirea vie a cozilor la vot în străinătate

Ziua de 6 octombrie a concentrat nu mai puţin de şase sesiuni de dezbatere, atât la Palatul Cotroceni, cât şi la Banca Naţională a României. La sediul Administraţiei Prezidenţiale, gazda evenimentului a fost Sandra Pralong, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, la rândul său un repatriat. Pralong a revenit în ţară în 1990 de la New York, unde era director de promovare (comunicare B2B) al săptămânalului internaţional „Newsweek“. La Bucureşti, a pus bazele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, pe care a condus-o la începutul anilor ‘90. A fost consiliera Preşedintelui Emil Constantinescu (1998-2000) şi înalt funcţionar ONU (2002-2006). Este coordonatoarea unei serii de volume la Editura Polirom: De ce m-am întors în România?, Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România?, precum şi autoarea cărţii Cum schimbăm mentalitatea? 25 de ani în România. „Sunt repatriată şi mă simt repatrioată“, le-a spus consilierul de stat celor prezenţi la Cotroceni în cadrul Business Summit.
Deşi anunţat ca primul vorbitor în cadrul evenimentului, preşedintele Klaus Iohannis şi-a făcut apariţia, în mod neaşteptat, în timpul intervenţiei lui Dragoş Anastasiu, Preşedintele Eurolines şi unul dintre susţinătorii proiectului „RePatriot“. Amintirea votului din Di­as­pora din 2014 era încă vie printre participanţii veniţi de departe, mulţi dintre aceştia declarând că şi-au propus să îi reamintească Preşedintelui efortul pe care l-au făcut în capitalele europene pentru a-l vota. Aglomeraţia de la secţiile de votare organizate în afara ţării era una dintre cele mai proaspete a­min­tiri ale antreprenorilor români din străinătate, mulţi dintre aceştia reveniţi în ţară după decenii de absenţă, special pentru Business Summit. Nu a fost timp de „small talk“ între oaspeţi şi Preşedinte, care a intervenit doar pentru a le ura „bun venit!“ participanţilor şi s-a retras în scurtă vreme. Pe telefoane, la distanţă de doar câteva minute, apăreau de­cla­raţiile pe care le dăduse între timp jurnaliştilor în legătură cu întâlnirea sa de cu o seară înainte cu Procurorul General al României. De câteva săptămâni deja, Klaus Iohannis pare să fi devenit ceva mai imprevizibil, inclusiv în a-şi modifica programul în funcţie de evenimente şi face gesturi surprinzătoare precum „a da buzna“ la Summit.

„Nu trebuie să vă întoarceţi, ci să daţi mesajul în afara ţării că lucrurile se schimbă în România“

„Acum îmi este mai uşor să vorbesc“, le-a spus celor din asistenţă Dragoş Anastasiu, adăugând că, prin vizita neaşteptată a Preşedintelui, România îşi confirmă sloganul „always surprising“. „Fugit“ din ţară la 19 ani, Anastasiu s-a întors şi a devenit unul dintre cei mai de succes antreprenori români din domeniul turismului. „Am ţinut câteva sute de speech-uri, dar a­cesta este cel mai greu dintre ele. Ne aflăm aici cei care ne-am întors şi voi, cei care vă veţi întoarce“. Me­sajul principal al Preşedintelui Eurolines către cei de afară a fost acela că România se schimbă şi că repatrierea de care are nevoie ţara de la Diaspora ţine mai curând de mental. „Nu trebuie să vă întoarceţi, ci să vorbiţi despre România, să daţi mesajul că lucrurile se schimbă. Dacă puteţi investi sau stabili parteneriate în ţară, vă invit să o faceţi!“. Domnia sa a identificat trei mari direcţii de dezvoltare şi tot atâtea oportunităţi de investiţii: în agricultură, turism şi industriile creative (între care, la loc de cinste, se află zona de IT).
Dezbaterea de la Palatul Cotroceni a reunit miniştrii relevanţi pentru mediul de business ai Cabinetului Cioloş, precum şi reprezentanţi ai Diasporei: Costin Borc, viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Maria Ligor, Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, Ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dorel Năsui, Preşedinte & CEO American International Radio, Ilinca von Derenthall, Managing Director, Head Central Europe bei LGT Bank Oesterreich – LGT Bank Oesterreich, George Roth, President & CEO Recognos.
Declaraţiile ministrului Pîslaru au ţinut prima pagină în presa mainstream, după ce şi-a asumat o serie de afirmaţii pe care un politician nu le-ar face nici în ruptul capului: „să trecem de la o atitudine pasivă cu o masă electorală de manevră pe care o ţinem asistată, la o atitudine activă prin oferirea de servicii sociale de calitate“. Pîslaru a mai spus, între altele, că România nu poate fi un stat social „decât dacă găsim mai mult petrol în Marea Neagră“, că România nu poate progresa doar cu câteva dintre oraşele sale (Bucureşti, Cluj sau Timişoara), ci trebuie găsite soluţii de dezvoltare şi pentru restul oraşelor mari. Ministrul a găsit şi o explicaţie pentru care România încă nu este o poveste de succes: lipsa de încredere. „În momentul în care ai un ţesut social deşirat nu poţi ajunge în zona de aspiraţii. Lipsa de încredere înseamnă pierdere, automat vine cu un cost important. Masele critice care încep să prindă astăzi contur trebuie unite într-o naţie.“

Vicepremierul Costin Borc a dorit să-i asigure pe antreprenori că România se află într-o formă mai bună decât se vede la televizor. „Dumneavoastră aşteptaţi ca atunci când citiţi ştiri despre România să vi se spună că, totuşi, nu este aşa rău. Ceea ce ne propunem este restimularea producţiei şi cre­area infrastructurii necesare – fie că vorbim despre educaţie, sănătate, cultură, mediu. Infrastructura nu înseamnă numai autostrăzi“. Costin Borc a mai atras atenţia şi asupra problemei mari demografice cu care se confruntă ţara noastră în acest moment, în contextul unei populaţii tot mai îmbătrânite în interiorul graniţelor. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat lansarea schemei de finanţare „Diaspora Start Up“, în cadrul căreia au fost alocate fonduri totale de circa 30 de milioane de euro şi a dat asigurări mediului de business că fondurile europene nu vor mai fi „fonduri de trib“ – la care să aibă acces doar o elită. Prin „Diaspora Start Up“, ministrul Ghinea speră ca 3000 de români să se întoarcă în România pentru a-şi deschide o afacere.

„Cu cât este mai birocratic un stat, cu atât este mai corupt“

În ciuda mesajelor date de miniştrii tehnocraţi privind schimbarea de mentalitate în administraţie şi politici mai coerente la nivelul actului guvernamental, participanţii în panel din partea Diasporei s-au
arătat mult mai puţin optimişti. Dorel Năsui, plecat din România spre Statele Unite ale Americii, în 1986, a lucrat ca inginer IT pentru Motorola şi alte companii, iar în 1990 a deschis propria sa companie, American International Radio, care, în prezent, face afaceri în peste 50 de ţări din întreaga lume, fiind unul din cei mai mari distribuitori Motorola Solutions la nivel mondial. Domnia sa le-a spus celor prezenţi că a venit în România să vadă „lumină şi reformă. Unde se află România la ora actuală? Cred că suntem locul doi mondial în topul birocraţiei şi eu ştiu că un stat, cu cât e mai birocratic, cu atât este mai corupt. Avem nevoie, mai presus de toate, de predictibilitate legislativă!“. George Roth, co-fondator al Romanian American Business Network Silicon Valley, organizaţie care are 450 de membri, s-a descris pe sine ca fiind un „argonaut“ şi a amintit de problemele majore din sistemul consular românesc. „Cum rezolvi lucrurile de la distanţă, aceasta este dilema. Există la nivelul Diasporei o frică de interacţiunea cu statul“. Ilinca von Derenthall, Managing Director and Head Central Europe at LGT Bank Austria, banca deţinută de familia Princiară de Liechtenstein, a susţinut cauza afacerilor de familie, „coloana vertebrală a unei economii, mai ales în Europa Centrală şi de Est. Ce putem face noi, cei din afara României, pentru a aduce în ţară know-how? Cum recunoaşte statul român importanţa unor afaceri de familie care aduc cu sine în economie stabilitate şi continuitate?“

RePatriot este un proiect al Fundaţiei Roamnian Business Leaders.În urma Summit-ului din acest an vor fi implementate zece proiecte gândite în cadrul atelierelor desfăşurate în Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe.Fiecare va avea câte un coordonator din Diaspora şi unul din ţară. Anul viitor va fi organizată cea de-a II-a ediţie a Business Summit-ului.

Felix Tătaru, Preşedintele-fondator al GMP Group, cel mai premiat grup de comunicare independent de pe piaţa locală, şi Preşedintele IAA Global, cea mai importantă asociaţie din industria comunicării din lume, cu sediul la New York şi cu filiale în peste 70 de ţări, a vorbit despre o Românie cu adevărat unită în perspectiva celebrării, peste doi ani, a Centenarului. Propunerea sa este ca România să devină un hub global de creativitate în domeniul IT&C, dar şi în toate celelalte forme de creativitate.

În mod cert vedetă a dezbaterii de la Cotroceni, Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a ţinut să convingă audienţa că românii nu trebuie să se urce pe un piedestal şi să îşi proclame excepţionalitatea, ci să înveţe să lucreze în echipă. „Sunt împotriva teoriei conspiraţiei, care spune că suntem geniali, iar alţii ne vor răul. Noi ni-l vrem. Sunt împotriva teoriei excepţionalismului nostru, România este o ţară cu mult talent şi cu setea şi dorinţa de a avea o cu totul altă realitate. Cred că beneficiem de un talent nativ de tip mediteranean, nu de unul excepţional. Întrebarea este cum trecem de la idei, deci de la creativitate, la fapte. O soluţie ar fi aceea să ne educăm copiii de mici în sens antreprenorial, să îi învăţăm că doar lucrând în echipă se pot obţine rezultate.“

Oamenii binevoitori de la ghişee care vor face totul pentru a găsi o soluţie

Despre interacţiunea cetăţeanului cu statul a mai vorbit vicepremierul Costin Borc, care a glumit, în treacăt, pe tema cozilor de la ghişee. „Am devenit extrem de nerăbdători. Personal, dacă stau la o coadă mă ajută să mă reconectez cu mine, câştig un timp pe care nu îl mai am pentru mine“. Domnia sa a mai adăugat că se oferă personal să stea la cozi în locul unor posibili investitori români sau străini. Dincolo de glumă, vicepremierul a anunţat că Guvernul Cioloş s-a ferit să facă schimbări bruşte de legislaţie sau de oameni din respect faţă de Guvernul anterior şi în sprijinul deja mult solicitatei predictibilităţi. Cât despre funcţionari, acesta a accentuat că, în mare parte, „veţi găsi oameni binevoitori care încearcă să navigheze prin hăţişul legislativ şi să vă ajute. Vă garantez că, spre deosebire de multe alte state, în România, cu voinţă şi răbdare până la urmă lucrurile se rezolvă“. În replică, Daniel Edu, un român stabilit la Los Angeles şi care şi-a deschis la Târgu Jiu o pensiune denumită oximoronic „Casa Diaspora“, le-a dat un exemplu grăitor guvernanţilor des­pre situaţiile cu care s-a confruntat în afacerea sa. „De trei luni luni m-am mutat în România şi am experimentat frica de stat. La Târgu Jiu m-am aşezat într-o dimineaţă de la 3 şi jumătate la o coadă pentru a-mi înregistra maşina de pe firmă. În mod evident, programul nu începe aşa devreme, doar că la unicul ghişeu care procesează cererile se pot primi cel mult 50 de dosare, în condiţiile în care zilnic sunt cel puţin de 200 de solicitări“.

Un eveniment care depăşeşte latura emoţională

Dezbaterile din cadrul „RePatriot Business Summit – Împreună pentru România“ au avut loc în continuare, până seara târziu, la Banca Naţională a României, pe teme precum „Sprijinirea investiţiilor cu capital“, „Oportunităţi în turism, real estate şi agro turism“, „Infrastructură, IT şi Logistică în România“ sau „Taxare“. În jurul orei 18.00 a venit şi premierul Dacian Cioloş să adreseze un mesaj, în special antreprenorilor români veniţi de departe. Prim-Ministrul a apreciat evenimentul pentru că, prin natura sa, a depăşit latura emoţională pe care o îmbracă, de obicei, întâlnirile celor din ţară cu Diaspora. „Cei de acasă, care încep să înţeleagă nevoia de conectare cu exteriorul pentru a împinge lucrurile mai bine şi mai repede acasă, pot, cred, în momentul de faţă să înţeleagă mai bine utilitatea, poate chiar nevoia în anumite domenii, de a schimba experienţă tot cu ai noştri, dar care trăiesc acolo, şi de a găsi împreună soluţii pentru ca lucrurile să meargă mai bine acasă. Şi eu cred că nu doar pentru cei care au plecat după ‘90 sau unii chiar după aderarea României la Uniunea Europeană sau după ce s-a putut pleca mai uşor, care au plecat la muncă în general în Uniunea Europeană, dar nu numai, dar şi cei care sunt de mai multe decenii în afară rămân totuşi conectaţi la realităţile de aici şi le pasă, în cea mai mare parte, de ce se întâmplă aici şi poate – eu cel puţin am simţit asta – unii trăiesc cu şi mai mare intensitate transformările mai mult sau mai puţin greoaie de aici, greutăţile, dificultăţile, le trăiesc chiar exacerbat câteodată. Şi atunci sunt convins că toţi cei din sală care veniţi din afară aţi venit nu doar dintr-un interes personal, pentru un business personal, pentru că vedeţi oportunităti în România, dar aţi venit şi pentru că aveţi convingerea că succesul personal al dvs. poate să fie mult valorificat pentru a merge înainte în ţară, pentru a progresa în anumite domenii, mult mai multe de valorificat decât strict câştigul pe care l-aţi avea pentru un business aici, acasă“, a spus Dacian Cioloş.

În cadrul panelului de la BNR dedicat investiţiilor cu capital, Tiberiu Moisă, Director General Adjunct, Banking pentru IMM, Banca Transilvania, a remarcat faptul că, pe măsură ce o companie devine mai mare, are un acces mai simplu la finanţare, spre deosebire de firmele mici. Domnia sa a explicat de ce, în opinia sa, în ciuda unor cifre spectaculoase privind creşterea economiei româneşti, semnele de bunăstare întârzie să se vadă. Acest fapt s-ar datora faptului că în economia românească se creează valoare adaugată în mod neuniform. „99% dintre firme, baza economiei, nu acumulează valoare adăugată, se rezumă la supravieţuire“. În privinţa Diasporei, Tiberiu Moisă a adus în discuţie faptul că Banca Transilvania a deschis o sucursală la Roma pentru românii care au nevoie de ajutor şi de o integrare financiară. Totodată, domnia sa a mai anunţat crearea „BT MIC“, în această lună, o divizie a Băncii Transilvania care să se concentreze asupra start up-urilor, în condiţiile în care, deşi a pornit ca o bancă dedicată IMM-urilor, BT a devenit o bancă mare, „care nu mai ştie, se pare, să lucreze cu firmele mici“.

Povestea de succes a Braşovului

Ionuţ Ţaţa, Preşedintele Iceberg Consulting, a explicat audienţei cum a reuşit să „înveţe firmele să vină în România, la Braşov“. „Lipsea un ecosistem antreprenorial care să îl ajute să ajungă la succes. Am adus piesele lipsă din puzzle, am învăţat să comunicăm despre Braşov, despre resursele acestuia. Am «mapat» expaţii braşoveni, apoi am aflat că sunt 100.000 de oameni plecaţi din oraş. Şi atunci ne-am dorit să ştim de ce au plecat, ce fac ei în momentul acesta şi, cel mai important, cum i-am putea aduce înapoi aici.“ Ionuţ Ţaţa a realizat că, pentru ca firmele să îşi permită contravaloarea serviciilor sale, trebuie ajutate la nivel local, dincolo de acţiunea destul de limitată pe care o au autorităţile locale în zona antreprenorială.
Domnia sa este fondator şi pre­şe­dinte al Clusterului pentru Inovare şi Tehnologie, ALT Braşov, con­struieşte o platformă pentru industriile creative şi IT&C în Regiunea Centru prin dezvoltarea creativităţii şi noilor tehnologii. Prin acest demers, oferă suport iniţiativelor antreprenoriale, atrage investiţii, încurajează inovarea şi conectează iniţiative şi start-up-uri la piaţa globală. A fondat Iceberg Consulting, o companie de consultanţă specializată în management, inovare şi fonduri de investiţii şi, ulterior, a co-fondat mai multe startup-uri – Hub Onezero – este hub-ul căruia i s-a acordat premiul Best coworking space din România 2015, la Central European Startup Awards, Arkhive – un startup de arhivare şi digitizare a documentelor, QUIB – un makerspace şi centru de prototipare, Cumpără Responsabil – o întreprindere socială pentru reintegrarea persoanelor cu diza­bi­lităţi în societate. Ionuţ Ţaţa a accentuat asupra faptului că nu este suficientă existenţa comunităţilor, acestea trebuie şi comunicate în mod profesionist.
Ludwik Sobolewski, Director General al Bursei de Valori Bucureşti, a spus că principala problemă a României este una de „etichetă“, în condiţiile în care în zona de business problemele de percepţie sunt fundamentale. „Ca să fim obiectivi, trebuie să încercăm să privim ţara prin ochii străinilor. Iar aceştia consideră că România este o ţară în curs de dezvoltare, iar noi trebuie să ajungem să fim percepuţi drept una dezvoltată. Dacă schimbăm această etichetă, atunci vom vedea şi valoarea adăugată“.

„Suntem din anumite puncte de vedere cu 20-30 de ani înapoi“

În cadrul dezbaterii consacrate zonei de turism, Răzvan Pîrjol, Managing Partner la Leading Choice, The Global Business Counsellors, Elveţia, a vorbit despre dificultăţile business-urilor din domeniu care derivă din slaba formare profesională a personalului, implicit din educaţia de bază, iar antreprenorii trebuie să îşi asume ei primii rolul de formator, să conducă prin propriul exemplu. Pe de altă parte, Emil Munteanu, Fondator Power Net Consulting & Atra Doftana, crede că există o schimbare în zona de turism şi că importul de know-how ar putea să ducă la o creştere a calităţii serviciilor. Dragoş Petrescu, Proprietar & CEO Trotter Prim, a mărturisit audienţei că se bucură că a luat în anii 90 decizia de a nu pleca. „Am spus «NU» pentru că oportunităţile în România de azi sunt foarte mari, suntem abia la început de drum. Reprezint piaţa de restaurante şi vă pot spune că aceasta este în expansiune, avem creşteri de «două cifre», „double digits», cum ar spune americanii. Azi, românii sunt mai dispuşi să cheltuie bani în restaurante decât acum un an şi tot aşa…“.

Dragoş Petrescu îşi aminteşte că, în 1999, a investit 11.000 de dolari în primul său restaurant, în vreme ce astăzi costurile se ridică la 150.000-200.000 de euro, în condiţiile în care standardele UE vin la pachet cu costuri semnificative. Antreprenorul este de părere că, în general, calitatea restaurantelor româneşti este similară sau chiar superioară celor din ţările vest-europene, mai puţin în ceea ce priveşte eficientizarea costurilor. „Suntem din anumite puncte de vedere cu 20-30 de ani înapoi. În Italia, Franţa ori Spania, un restaurant cu 120 de locuri are 7, 9 sau 11 angajaţi. În România, tot pentru 120 de locuri la mese, găseşti în rândul personalului 20, 25 sau chiar 30 de angajaţi“.

Inevitabil, autostrăzile…

Există totuşi un domeniu în care statul are un rol esenţial: infrastructura. Participanţii la „RePatriot Business Summit – Împreună pentru România“ au vizualizat celebrele deja hărţi cu Masterplanul de Transport. Marius Bostan, iniţiatorul şi liderul proiectului „RePatriot“ a spus că, pentru a fi pus în practică documentul, România are nevoie cu adevărat de leadership la nivel politic. „Aici e rolul statului să îl înceapă şi să îl pună în operă“. Ion Lixandru, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Logistică şi Transport a glumit pe seama promisiunilor tuturor guvernărilor anterioare de a da ţării câte 1000 de kilometri de autostradă pe mandat, lucru care ar fi dus la construirea unei autostrăzi „chiar şi pe Dunăre“. Ion Lixandru a precizat că priorităţile absolute în materie de infrastructură rutieră trebuie să le constituie finalizarea autostrăzilor la care deja s-a lucrat pe porţiuni, precum şi crearea unei legături între centrul României şi Moldova (autostrada Iaşi-Târgu Mureş).
Paul Ichim, vicepreşedintele Executiv EximBank, a folosit un exemplu din Polonia pentru a arăta cât de importante sunt, dincolo de lucrările la autostrăzi şi modernizările de aeroporturi, investiţiile locale în infrastructură prin implementarea unor proiecte integrate. Printr-o finanţare privată, construcţia unei noi staţii de tren, deci o lucrare din domeniul infrastructurii feroviare, a condus la revitalizarea unei întregi zone urbane prin construcţia, simultan, de parcări subterane, clădiri cu destinaţii de birouri şi de retail. Un proiect care, în Polonia, a dus şi la crearea a 400 de locuri de muncă stabile.

Sursa: ziaruldeiasi.ro