Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) a fost înfiinţată în iulie 2011, iar obiectivul asumat a fost acela de a dezvolta „o platformă de acţiune şi implicare socială pentru lideri din mediul privat. Scopul ultim este ca România să devină o ţară mai bună pentru business-ul res­ponsabil şi, în felul acesta, pentru toţi românii“. Din informaţiile oficiale, comunitatea Romanian Business Leaders numără peste 400 de antreprenori şi şefi de companii din România care lucrează voluntar în proiecte concrete de antre­pre­­noriat social, în domeniile educaţiei, culturii antreprenoriale şi bu­nei guvernări. Una dintre reuşitele RBL este seria de întâlniri periodice sub titlul „Agenda România“, în care oameni de business, lideri ai societăţii civile şi din politică discută provocările şi tendinţele cu impact major în economie şi societate, în special la nivel guvernamental.

Iniţiatorul şi liderul „RePatriot“ este Marius Bostan, fost Ministru al Comunicaţiilor şi Pentru Societatea Informaţională în Cabinetul Cioloş, antreprenor social, dar și expert specializat în proiecte de dezvoltare locală, finanţare, managementul companiilor și proiecte inter­na­țio­nale, iniţiatorul introducerii în România a finanţării proiectelor de dezvoltare prin obligaţiuni municipale, iniţiatorul şi coordonatorul primei strategii de dezvoltare locală de la Alba Iulia.

„Business Summit – Împreună pen­tru România“ a fost un eveniment organizat de „RePatriot“ cu susținerea Administrației Prezi­den­țiale, a Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul de Politici pen­tru Relaţia cu Românii de Pretutindeni și a Invest România. Pe scurt, obiectivele asumate de organizatori pentru acest summit au fost: „prezentarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre cele două gru­puri de investitori și lansarea de noi parteneriate strategice, respectiv de idei de afaceri de către a­ceștia. Echipa din spatele proiectului își propune să creeze condiții pentru repatrierea cât mai multor români și să aducă Diaspora alături de ţară pentru a fi ancora de stabilitate, securitate şi, totodată, bază pentru accelerarea dezvoltării economice“.

Apariţie neaşteptată a preşedintelui Iohannis şi amintirea vie a cozilor la vot în străinătate

Ziua de 6 octombrie a concentrat nu mai puţin de şase sesiuni de dezbatere, atât la Palatul Cotroceni, cât şi la Banca Naţională a României. La sediul Administraţiei Prezidenţiale, gazda evenimentului a fost Sandra Pralong, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, la rândul său un repatriat. Pralong a revenit în ţară în 1990 de la New York, unde era director de promovare (comunicare B2B) al săptămânalului internațional „Newsweek“. La București, a pus bazele Fundației pentru o Societate Deschisă, pe care a condus-o la începutul anilor ‘90. A fost consiliera Pre­șe­din­telui Emil Constantinescu (1998-2000) și înalt funcționar ONU (2002-2006). Este coordonatoarea unei serii de volume la Editura Polirom: De ce m-am întors în România?, Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România?, precum şi autoarea cărţii Cum schimbăm mentalitatea? 25 de ani în România. „Sunt repatriată şi mă simt repatrioată“, le-a spus consilierul de stat celor prezenţi la Cotroceni în cadrul Business Summit.

Deşi anunţat ca primul vorbitor în cadrul evenimentului, preşedintele Klaus Iohannis şi-a făcut apariţia, în mod neaşteptat, în timpul intervenţiei lui Dragoş Anastasiu, Preşedintele Eurolines şi unul dintre susţinătorii proiectului „RePatriot“. Amintirea votului din Di­as­pora din 2014 era încă vie printre participanţii veniţi de departe, mulţi dintre aceştia declarând că şi-au propus să îi reamintească Preşedintelui efortul pe care l-au făcut în capitalele europene pentru a-l vota. Aglomeraţia de la secţiile de votare organizate în afara ţării era una dintre cele mai proaspete a­min­tiri ale antreprenorilor români din străinătate, mulţi dintre aceştia reveniţi în ţară după decenii de absenţă, special pentru Business Summit. Nu a fost timp de „small talk“ între oaspeţi şi Preşedinte, care a intervenit doar pentru a le ura „bun venit!“ participanţilor şi s-a retras în scurtă vreme. Pe telefoane, la distanţă de doar câteva minute, apăreau de­cla­raţiile pe care le dăduse între timp jurnaliştilor în legătură cu întâlnirea sa de cu o seară înainte cu Procurorul General al României. De câteva săptămâni deja, Klaus Iohannis pare să fi devenit ceva mai imprevizibil, inclusiv în a-şi modifica programul în funcţie de evenimente şi face gesturi surprinzătoare precum „a da buzna“ la Summit.

„Nu trebuie să vă întoarceţi, ci să daţi mesajul în afara ţării că lucrurile se schimbă în România“

„Acum îmi este mai uşor să vorbesc“, le-a spus celor din asistenţă Dragoş Anastasiu, adăugând că, prin vizita neaşteptată a Preşedintelui, România îşi confirmă sloganul „always surprising“. „Fugit“ din ţară la 19 ani, Anastasiu s-a întors şi a devenit unul dintre cei mai de succes antreprenori români din domeniul turismului. „Am ţinut câ­teva sute de speech-uri, dar a­cesta este cel mai greu dintre ele. Ne aflăm aici cei care ne-am întors şi voi, cei care vă veţi întoarce“. Me­sajul principal al Preşedintelui Eurolines către cei de afară a fost acela că România se schimbă şi că repatrierea de care are nevoie ţara de la Diaspora ţine mai curând de mental. „Nu trebuie să vă întoarceţi, ci să vorbiţi despre România, să daţi mesajul că lucrurile se schimbă. Dacă puteţi investi sau stabili parteneriate în ţară, vă invit să o faceţi!“. Domnia sa a identificat trei mari direcţii de dezvoltare şi tot atâtea oportunităţi de investiţii: în agricultură, turism şi industriile creative (între care, la loc de cinste, se află zona de IT).

Dezbaterea de la Palatul Cotroceni a reunit miniştrii relevanţi pentru mediul de business ai Cabinetului Cioloş, precum şi reprezentanţi ai Diasporei: Costin Borc, viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Maria Ligor, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, Ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Dorel Năsui, Preşedinte & CEO American International Radio, Ilinca von Derenthall, Managing Director, Head Central Europe bei LGT Bank Oesterreich – LGT Bank Oesterreich, George Roth, President & CEO Recognos.

Declaraţiile ministrului Pîslaru au ţinut prima pagină în presa mainstream, după ce şi-a asumat o serie de afirmaţii pe care un politician nu le-ar face nici în ruptul capului: „să trecem de la o atitudine pasivă cu o masă electorală de manevră pe care o ţinem asistată, la o atitudine activă prin oferirea de servicii sociale de calitate“. Pîslaru a mai spus, între altele, că România nu poate fi un stat social „decât dacă găsim mai mult petrol în Marea Neagră“, că România nu poate progresa doar cu câteva dintre ora­şele sale (Bucureşti, Cluj sau Ti­­mişoara), ci trebuie găsite soluţii de dezvoltare şi pentru restul oraşelor mari. Ministrul a găsit şi o explicaţie pentru care România încă nu este o poveste de succes: lipsa de încredere. „În momentul în care ai un ţesut social deşirat nu poţi ajunge în zona de aspiraţii. Lipsa de încredere înseamnă pierdere, automat vine cu un cost important. Masele critice care încep să prindă astăzi contur trebuie unite într-o naţie.“

Vicepremierul Costin Borc a dorit să-i asigure pe antreprenori că România se află într-o formă mai bună decât se vede la televizor. „Dumneavoastră aşteptaţi ca atunci când citiţi ştiri despre România să vi se spună că, totuşi, nu este aşa rău. Ceea ce ne propunem este restimularea producţiei şi cre­area infrastructurii necesare – fie că vorbim despre educaţie, sănătate, cultură, mediu. Infrastructura nu înseamnă numai autostrăzi“. Costin Borc a mai atras atenţia şi asupra problemei mari demografice cu care se confruntă ţara noastră în acest moment, în contextul unei populaţii tot mai îmbătrânite în interiorul graniţelor. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat lansarea schemei de finanţare „Diaspora Start Up“, în cadrul căreia au fost alocate fonduri totale de circa 30 de milioane de euro şi a dat asigurări mediului de business că fondurile europene nu vor mai fi „fonduri de trib“ – la care să aibă acces doar o elită. Prin „Diaspora Start Up“, ministrul Ghinea speră ca 3000 de români să se întoarcă în România pentru a-şi deschide o afacere.

„Cu cât este mai birocratic un stat, cu atât este mai corupt“

În ciuda mesajelor date de miniştrii tehnocraţi privind schimbarea de mentalitate în administraţie şi politici mai coerente la nivelul actului guvernamental, participanţii în panel din partea Diasporei s-au arătat mult mai puţin optimişti. Dorel Năsui, plecat din România spre Statele Unite ale Americii, în 1986, a lucrat ca inginer IT pentru Motorola și alte companii, iar în 1990 a deschis propria sa companie, American International Radio, care, în prezent, face afaceri în peste 50 de țări din întreaga lume, fiind unul din cei mai mari distribuitori Motorola Solutions la nivel mondial. Domnia sa le-a spus celor prezenţi că a venit în România să vadă „lumină şi reformă. Unde se află România la ora actuală? Cred că suntem locul doi mondial în topul birocraţiei şi eu ştiu că un stat, cu cât e mai birocratic, cu atât este mai corupt. Avem nevoie, mai presus de toate, de predictibilitate legislativă!“. George Roth, co-fondator al Romanian American Business Network Silicon Valley, organizație care are 450 de membri, s-a descris pe sine ca fiind un „argonaut“ şi a amintit de problemele majore din sistemul consular românesc. „Cum rezolvi lucrurile de la distanţă, aceasta este dilema. Există la nivelul Diasporei o frică de interacţiunea cu statul“. Ilinca von Derenthall, Managing Director and Head Central Europe at LGT Bank Austria, banca deţinută de familia Princiară de Liechtenstein, a susţinut cauza afacerilor de familie, „coloana vertebrală a unei economii, mai ales în Europa Centrală şi de Est. Ce putem face noi, cei din afara României, pentru a aduce în ţară know-how? Cum recunoaşte statul român importanţa unor afaceri de familie care aduc cu sine în economie stabilitate şi continuitate?“

Sursa: iasulinafaceri.ro