Românii se pot conecta acum mai rapid cu comunitățile smart
Dezvoltarea României, atât la nivel local, cât și național, depinde de o administrare eficientă, investiții strategice, susținerea antreprenorilor și integrarea tehnologiilor moderne. Construirea unor comunități inteligente (smart communities), bazate pe soluții digitale și sustenabile, poate accelera creșterea bunăstării. România are nevoie de oameni cu inițiativă, dispuși să învețe continuu, meseriași calificați și o mentalitate occidentală față de muncă, capabili să adopte și să dezvolte inovații tehnologice.
Românii au migrat în toate colțurile lumii dar ei pot juca un rol esențial în continuare, nu doar prin investițiile financiare, ci și prin implicare, prin transferul de cunoștințe și expertiză în domeniul tehnologiilor avansate. Ei pot sprijini transformarea localităților în huburi tehnologice, conectându-le la rețele globale de oportunități. Prin implementarea soluțiilor smart, prin managementul datelor, infrastructura digitalizată, comunicații avansate, automatizarea proceselor locale, inteligență artificială și alte tehnologii avansate – România poate deveni mai bună prin comunități locale mai bune.
O Românie avansată și pregătită pentru orice provocare
Pe 9 ianuarie a avut loc online Masa Rotundă Strategică – Repatriot cu tema – Smart Communities: Liderii locali vizionari creează viitorul. Cu o tematică deosebit de actuală, întâlnirea a fost de această dată publică, face parte dintr-o serie mai largă și a avut rolul de a aduce în discuție viitorul – un viitor inteligent pentru o Românie avansată și pregătită pentru orice provocare. Cu peste 100 de participanți conectați, reprezentând diverse instituții, administrații locale și companii, discuțiile au fost productive, urmărind aspecte concrete ale modului în care se pot dezvolta comunitățile locale.
Masa Rotundă a fost moderată de Marius Bostan – antreprenor în serie, coordonator și inițiator Repatriot și membru al Romanian Business Leaders – care a deschis evenimentul prin enunțarea aspectelor cheie ale tematicii zilei cum ar fi dezvoltarea României și conectarea Diasporei. Acestea se pot realiza cu succes prin folosirea instrumentelor tehnologice existente deja atât în țară cât și pe plan internațional. „Adoptarea acestor instrumente și metode de administrare, de management, de conectare ne ajută pe toți să avem un standard de viață mai ridicat și să avem mai multă încredere în viitor” transmite moderatorul.
VIDEO: Masa Rotunda Repatriot, 9 ianuarie
Felix Tătaru: „În ce direcție vrea România să o ia?” – o întrebare cheie pentru viitorul comunităților noastre
Felix Tătaru, Președintele Institutului pentru Orașe Vizionare și fondator al GMP Group, a deschis seria prezentărilor din cadrul evenimentului cu un mesaj puternic, inspirat de povestea „Alice în Țara Minunilor”. Anecdota utilizată a pus în lumină o întrebare esențială pentru România: „În ce direcție vrea să o ia?”. Potrivit acestuia, lipsa unui răspuns clar ne împiedică să ne gestionăm eficient resursele, să luăm decizii informate și să avansăm spre obiective comune.
Tătaru a evidențiat importanța definirii unui „azimut” comunitar – o viziune pe termen lung, de 10-15 ani, care să ghideze eforturile de dezvoltare. Institutul pe care îl conduce lucrează intens pentru a sprijini această clarificare și pentru a facilita inițiative care să aducă orașele mai aproape de scopurile lor.
City Index – un instrument pentru decizii fundamentate
Un punct central al prezentării a fost introducerea conceptului de City Index, un instrument inovator dezvoltat în cadrul Institutului pentru Orașe Vizionare în decursul a doi ani. Acest index, destinat reședințelor de județ, oferă o bază concretă pentru înțelegerea specificului fiecărei comunități și pentru luarea deciziilor în interesul public.
Totuși, o problemă majoră a ieșit la suprafață: lipsa datelor. Tătaru a subliniat că, deși multe comunități se concentrează pe rezolvarea problemelor presante, ele ignoră adesea importanța colectării și analizării datelor necesare pentru a planifica viitorul. „Datele nu pot fi integrate în decizii peste noapte”, a explicat el, insistând că acest deficit de informații afectează grav procesele strategice.
Compararea orașelor: puncte forte și lecții individuale
Un aspect crucial al utilizării City Index este faptul că orașele trebuie evaluate mai ales în raport cu ele însele. „Istoria, resursele și poziționarea fiecărui oraș sunt diferite. De aceea, cea mai relevantă comparație este între ceea ce un oraș era și ceea ce poate deveni”, a explicat Tătaru.
Prin analiza detaliată a datelor, orașele își pot identifica punctele forte și le pot valorifica. În același timp, se pot face investiții bine direcționate pentru a reduce vulnerabilitățile care au cel mai mare impact negativ asupra comunităților. Felix Tătaru a subliniat că și orașele care ocupă ultimele locuri în clasamente pot avea avantaje unice ce merită dezvoltate.
În final, mesajul său a fost clar: fără o viziune bine definită, susținută de date și decizii strategice, România riscă să rămână blocată în provocările prezentului, fără a construi un viitor mai bun pentru comunitățile sale.
Acesta își încheie prezentarea subliniind faptul că îmbrățișarea tehnologiei este unul din atuurile unei comunități și o caracteristică a orașelor vizionare, idee care este continuată de dl. Marius Bostan.
Un element esențial al integrării tehnologiei este modul de colectare și lucrul cu datele
Datele achiziționate cu ajutorul senzorilor, camerelor video sau orice tip de infrastructură specifică cumulate în baze de date inteligent făcute pot fi folosite cu ajutorul instrumentelor software în beneficiul cetățeanului, al comunității și mai ales al unui viitor mai bun. Un element esențial al integrării tehnologiei este modul de colectare și lucrul cu datele
Achiziția datelor și folosirea lor trebuie făcută cu respectarea normelor etice de protejare a intimității cetățenilor și respectarea drepturilor fundamentale. Tehnologia avansată poate ajuta semnificativ procesul de protejare a drepturilor și libertăților cetățeanului, ea nu are o morală proprie ci va avea elementele introduse de cei care o dezvoltă responsabil.
Florentin Boda: Lipsa datelor structurate, o afecțiune cronică a administrațiilor locale din România
Florentin Boda, un tânăr antreprenor, fondator al General Survey Corporation, aduce în atenția participanților rezolvarea uneia din afecțiunile cronice ale României – lipsa datelor. Antreprenorul și echipa sa cred în inovație și în aceștia deja produc o schimbare în bine utilizând tehnologiile actuale în domeniul lor de aplicare și oferind comunităților informații de interes prin cartografierea mediului care ne înconjoară. Tratând unul din cuvintele cheie al Mesei Rotunde – conectarea – Florentin Boda aduce în discuție puncte cheie ale acesteia cum ar fi transparența, informațiile actuale, înțelegerea mediului. Modul propus în care aceste aspecte se pot realiza, și care a reprezentat o rezolvare a problemelor întâlnite în prestarea de servicii de către General Survey Corporation, este colectarea unor seturi de date cât mai complete, cum ar fi datele 3D produse de scanările LIDAR.
.
Orașul Măgurele un exemplu de dezvoltare cu provocări rezolvate
Discutând pe un exemplu concret, Florentin Boda tratează aplicarea colectării de date 3D în orașul Măgurele, un oraș cu apetit pentru digitalizare, deosebit de importantă pentru dezvoltare. Odată cu dezvoltarea comunității, aceasta se confruntă cu nevoi și provocări noi, printre care aceea de a dispune de informație cât mai rapid și de a avea posibilități de diseminare a acesteia către public. Florentin surprinde cât de importante sunt pentru dezvoltarea eficientă a proiectelor datele exhaustive combinate cu posibilitatea de analiză fără deplasarea în teren– de la identificarea punctelor cheie în planificarea urbană, proiectarea în viitor a proiectelor, gestionarea resurselor.
Integrarea informațiilor și folosirea aplicațiilor pentru rapoarte și predicții esențiale pentru o bună administrare
Un alt aspect cheie pe care îl transmite este că lucrul cu astfel de date nu trebuie să fie privit cu scepticism și frică deoarece, cu o îndrumare minimă de la un specialist, multe din analizele simple care ajută la dezvoltarea unui proiect pot fi făcute de comunitate, în comunitate, folosind platformele web cu interfețe facil de înțeles. De asemenea, astfel de platforme permit distribuirea datelor pentru a facilita lucrul la distanță cu arhitecți, cu proiectanți, cu investitori. Un alt avantaj major este acela că astfel de date, achiziționate la diferite intervale de timp, pot oferi comunităților perspective privind gradul de dezvoltare pe care îl au astăzi raportat la comunitatea din trecut. Un alt punct important este integrarea informațiilor, a datelor culese în platforme care să le reprezinte în corelație, armonizându-le și cu documentațiile de interes, astfel încât accesul la acestea să fie facil și rapid. Astfel de platforme cum este InfraMappa, prezentată de antreprenor, fac posibilă vizualizarea, analiza de date, realizarea de rapoarte și predicții, în același timp integrând constant date de la senzori activi din teren.
Alba Iulia – Orașul unde viitorul s-a născut – a reușit testarea a peste 100 de soluții inovative smart city
În continuare, discuția s-a îndreptat spre un exemplu concret de implementare Smart City în orașul Alba Iulia, model inițiat de Marius Bostan și Mircea Hava în 2016, cu sprijinul mediului de afaceri și specialiștilor în înalta tehnologie din comunitatea Repatriot. Aici au fost testate peste 100 de soluții pilot până la 1 Decembrie 2018, la sărbătoarea Centenarului, dând un exemplu real că în România se poate. Dintre acestea, o mare parte și-au dovedit utilitatea și au fost propagate către alte localități. Acesta a fost și angajamentul Repatriot, după cum ne spune și Marius Bostan : „ […] alături de lideri de business din România și lideri din administrația locală, să împingem cumva soluțiile bune pentru cetățeni, care ne ajută, salvează bani, ne salvează timp, ne ajută la sănătate. Deci sunt soluții 360 extrem de importante. Bineînțeles, pot face acest lucru dacă am un sistem de gestiune a acestor informații, cum ai arătat tu, Florentin, înainte, destul de inteligent și ușor de folosit și nici foarte scump”
Intervenția dnei Raluca Krisbai, consilier a primăriei Alba Iulia, a adus în discuție aplicarea practică a aspectelor ce compun conceptul de smart city, care a reprezentat un moment definitoriu în dezvoltarea orașului, fiind exemplu de bune practici. Soluțiile de bugetare, posibilitățile de sondaje publice, sistemul de plăți alternative și Monitorul oficial local sunt doar câteva aplicații digitale care susțin dezvoltarea în Alba Iulia prin eficientizarea interacțiunii cu oamenii. Proiectele de mobilitate urbană, cum ar fi biciclete electrice cu sisteme de bike sharing, autobuze electrice integrate în sistemul public de transport, camere de supraveghere inteligente pentru controlul traficului, treceri de pietoni inteligente, cresc atractivitatea orașelor și flexibilitatea în cadrul acestora.
Gabriel Pleșa – Primarul Municipiului Alba Iulia tratează necesitatea finanțării europene prin proiecte care se încadrează pe axele de interes pentru Uniunea Europeană. Astfel de proiecte conțin două elemente clare – componenta de mediu și componenta de digitalizare.„Viitorul unui oraș european […] nu poate să se detașeze de conceptul de smart city deoarece tehnologia înaintează cu o viteză uimitoare, pentru că există oportunități care apar de la o luna la alta și pe care nu le putem rata. Putem spune că există exemple de bune practici și în România!” transmite dl. Pleșa.
Inițiativa colectării de date 3D este esențială pentru accelerarea unei dezvoltări urbanistice moderne și sănătoase
Cuvântul a fost luat și de dna. arhitect Hildegard Brandl. „Eu am toată încrederea în România. M-am întors în 2009 […] și de atunci nu mi-a părut rău nici pentru o zi. Este o țară extraordinară pentru a te dezvolta ca antreprenor […]”. Doamna arhitect discută despre caracterul colaborativ și flexibil al comunităților din România care reprezintă un avantaj foarte mare pentru antreprenori, punând în același timp în balanță traiectoria țării din ultimii 30 de ani, în care e vizibilă dezvoltarea și creșterea economică. Despre punctele de discuție anterioare, doamna arhitect ne transmite că, prin prisma carierei sale, inițiativa de colectare a datelor de actualitate, mai ales 3D, este una excelentă, mai ales pentru comunitățile locale, deoarece acest lucru oferă o claritate asupra realităților cadastrale, asupra infrastructurii, asupra localității ca întreg, oferind posibilitatea de conectare la oportunitățile de finanțare și dezvoltare. Înțelegerea fondului construit, care se poate face prin utilizarea datelor detaliate, reprezintă un demers ce oferă un avantaj extraordinar, un plus de valoare la aplicarea și implementarea proiectelor.
Un oraș cognitiv este o viziune mediu urban inteligent în care și tehnologia învață și se adaptează continuu pentru a îmbunătăți viața locuitorilor
Prezentările au fost continuate de Christian Macedonshi, antreprenor în domeniul turismului și președinte al Asociației Smart City Brașov. Acesta își deschide discursul subliniind importanța exemplelor locale de integrare a tehnologiei moderne în orașe, cum este de exemplu cazul orașului Alba Iulia, deoarece acestea sunt o dovadă că există bazele necesare unei astfel de dezvoltări. Discuția se îndreaptă de această dată spre un viitor al orașelor inteligente deja implementate, care se transformă în orașe cognitive. În cadrul acestei metamorfoze, datele joacă un rol deosebit de important, colectarea și integrarea lor fiind un punct cheie în înțelegerea modului de funcționare al orașelor de către administrația locală. Orașele viitorului sunt orașele predictive și proactive care, prin analize interconectate cu cetățenii, reacționează repede și calitativ la cererile acestora. Un alt punct de interes legat de acest subiect a fost aspectul administrării și utilizării etice a tuturor acestor date colectate, astfel încât să se evite manipularea cetățenilor și invadarea intimității personale a acestora. Siguranța cibernetică este astfel o necesitate a orașelor inteligente pentru evitarea distribuției nedorite a datelor.
Marius Bostan continuă discuția readucând în vedere subiectul conectivității: „Repatriot este un proiect al RBL, un proiect voluntar în care sunt implicați antreprenori români din țară și de pretutindeni care încearcă să conecteze cât mai mult românii de pretutindeni cu țara pentru că românii de pretutindeni sunt o comoară nedescoperită a României, o comoara prea puțin înțeleasă a României ”.
Iulian Popescu: Comunitatea inteligentă este una în care antreprenorii sunt implicați și contribuie la buna administrare
Iulian Popescu – antreprenor în tehnologie, fost secretar de stat MCID și susținător Repatriot, transmite o chemare la implicare în dezvoltarea României prin orice mijloace disponibile. De asemenea, dl. Popescu arată importanța comunității pentru alegerea oamenilor de a se stabili sau nu într-o anumită zonă. În acest context, devine necesar ca administrațiile locale să ofere un brand, o imagine care să caracterizeze comunitățile lor. Soluțiile informatice sunt un mijloc prin care se stabilesc și susțin legăturile comunității, dar mai ales care oferă posibilitatea, atât de importantă acum, de a crea noi legături. Multitudinea acestor soluții cum sunt platformele utilizate eficient la Măgurele prezentate anterior, serviciile de plăți online cum este ghișeul.ro sau instrumentele de bugetare participativă aduc un plus substanțial comunităților locale și contribuie la depășirea barierelor fizice care apar natural în fața unificării și coagulării comunităților.
Următorul vorbitor, dl. George Scripcariu, tratează ideea urbanismului Open Source. Nevoia unui demers mai inclusiv, colaborativ și adaptabil în design urban este mai actuală ca niciodată, context în care un astfel de urbanism „open-source„ propune o schimbare de paradigma în modul în care orașele pot evolua. Această schimbare are la bază valorificarea inteligenței colective, participarea comunității și strategii bazate pe date pentru a crea medii urbane reziliente și dinamice. Cum contextul urban din România e definit de urbanizare rapidă, inovație digitală și provocări ecologice, comunitatea trebuie văzută ca un parteneriat.
Utilizarea scanărilor 3D este viitorul orașelor inteligente din Europa
Intervenția doamnei Carmen Enache, specialist în cadastrul sistematic, care privește comparativ momentul intrării ei în branșă față de stadiul actual al înregistrării imobilelor și cadastru, concluzionează că există o evoluție a României în acest domeniu. Volumul de lucru foarte mare a complicat gestionarea diverselor spețe apărute ca urmare a măsurătorilor și a necesitat o soluție promptă. Aceasta s-a materializat prin utilizare scanărilor 3D detaliate din care se pot extrage coordonate în conformitate cu sistemele de referință folosite pe plan național. Se oferă astfel o demonstrație clară a corectitudinii măsurătorilor și se facilitează întregul proces de gestiune a imobilelor.
Continuând discuția necesității unei bune și clare evidențe a proprietăților private, intervenția Madălinei Gușavan de la General Survey Corporation a subliniat necesitatea unui fond de informație complet pentru gestionarea eficientă a dinamicii urbane complexe a orașelor din România. Până recent, raportările se făceau la studii de fezabilitate învechite, care necesitau suplimentarea cu măsurători constante în teren, iar pentru remedierea situației se încearcă actualizarea planurilor de fezabilitate și integrarea datelor compacte, dar complete care minimizează riscul de omisiuni.
Comunitățile din Republica Moldova sunt deja pe calea adoptări noilor tehnologii și a conectării mai puternice cu România și Europa
Nicu Știrbeț, deși este inspector pentru digitalizarea băncilor la Banca Centrală Europeană, acționează în comunitatea natală și este co-fondator al Eco-Village Văleni din Republica Moldova. Acesta depune eforturi pentru integrarea conceptelor prezentate anterior în mediul rural. A început prin identificarea punctelor cheie și direcționarea resurselor pentru susținerea acestora. S-a integrat energia regenerabilă, s-au introdus soluții GIS pentru orientarea turiștilor în teren, s-a investit în iluminat stradal inteligent. Toate acestea au dus la recunoaștere pe plan național, satul obținând titlul „Destinația anului 2024” din Republica Moldova, pe plan internațional fiind catalogat unul dintre cele mai performante sate turistice la nivel global, precum și la câștigarea unei multitudini de alte premii.
Partea publică a întrunirii este încheiată de Marius Bostan, moderatorul zilei, antreprenor, coordonator și inițiator Repatriot și membru Romanian Business Leaders, care reiterează dorința și nevoia de conectare cu Diaspora, necesitatea contribuirii la dezvoltarea comunităților și necesitatea întăririi colaborării dintre români: „E o probă de patriotism remarcabil sa contribuim la dezvoltarea comunităților în care ne-am născut. E o probă de patriotism să ne facem treaba acolo suntem în fiecare zi, să ne facem treaba bine, și să dezvoltăm fiecare – dacă suntem antreprenori, să dezvoltăm companii, dacă suntem experți să dezvoltăm lucruri care ajută, în general, bunul mers al societății în mod direct sau indirect […]. Le mulțumesc tuturor celor care fac ceva în fiecare zi pentru România, oriunde s-ar afla în lume.”
Masa Rotundă – partea publică a fost completată cu discuții strategice privind reziliența sistemelor democratice, conectarea cu românii de pretutindeni, desfășurarea proiectelor pilot din Republica Moldova, accelerarea transferului de tehnologie, întărirea democrației și provocările momentului. Un spațiu aparte l-au avut noile tehnologii.
Marius Bostan: Căutarea permanentă de noi tehnologii ar trebui să fie preocuparea constantă a liderilor vizionari
În marja acestui eveniment au fost discutate mai multe tehnologii importante care ar putea avea un impact semnificativ asupra dezvoltării locale, ar salva bani și ar proteja cetățenii.
Inovațiile pot fi folosite la realizare rapidă drumuri rutiere și platforme – Stabilizarea solului cu Permazyme 11X
Permazyme 11X este o soluție folosită în România și țările UE, SUA și alte state, în construcții civile și militare pentru stabilizarea rapidă și eficientă a drumurilor de pământ, piste aterizare, drumuri interioare parcuri fotovoltaice sau eoliene, parcări centre logistice, fără alte adaosuri de sorturi de pietriș, balasturi specifice etc. Solul astfel stabilizat devine practic impermeabil, drumul fiind pregătit de asfaltare directă sau folosit ca atare, neasfaltat, pentru trafic rutier. Execuție rapidă: un kit de stabilizare (greder, reciclator/ scarificator, cisternă apă, compactor) poate realiza 1-2 km drum/zi. Soluția este considerată fără impact de mediu, o caracteristică necesară mai ales în cazul drumurilor forestiere, agricole, parcuri urbane sau arii protejate. Mai multe: https://permazyme.ro/despre-noi/
Protejarea cetățenilor de un inamic nevăzut și puțin cunoscut: Radonul
Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor a condus la reducerea ventilației naturale, ceea ce are ca rezultat o scădere a calității aerului. Acoperirea pereților cu polistiren, folosirea ferestrelor care se închid etanș, aerisirea insuficientă – toate acestea conduc la acumularea radonului în interiorul locuințelor. Studiile efectuate în locuințe eficiente energetic au indicat creșterea semnificativă concentrației de radon în aerul din interior. Radonul este principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor și a doua cauză pentru fumători.
Din păcate, cerințele pentru protectia la Radon a clădirilor noi cât și a celor existente este prea puțin cunoscută. A fost discutată experiența Dositracker în acest sector bazată pe cele mai noi studii din țară și străinătate. Aici puteți găsi materiale utile în acest domeniu.
Astfel, Masa Rotundă Strategică a tratat subiectul integrării tehnologiei pentru dezvoltarea comunităților prin punerea în atenția publicului de exemple concrete, palpabile, de implementare a principiilor de bază a Smart City. A fost subliniată în mod special necesitatea colectării și integrării datelor în sisteme informaționale care să susțină luarea deciziilor, prin prezentarea unor platforme actuale, deosebit de utile pentru administrațiile locale, dar și prin tratarea importanței securității și confidențialității informațiilor personale. Gândurile despre viitor devin mai puțin îngrijorătoare atunci când știm concret spre ce vrem să ne îndreptăm, când privim în perspectivă punctul din care am plecat și când ne concentrăm pe date concrete, exacte și actuale.
