Câteva dintre cele mai importante măsuri pentru relansarea economiei: finanțarea firmelor prin obligațiuni, accelerarea proiectelor de infrastructură strategică, încheierea de parteneriate public-privat, introducerea de tehnologii inteligente.

Investițiile bine făcute, pe principii morale solide, sistemul antreprenorial și inovația vor însănătoși România după această perioadă extrem de complicată.

Intervenția statului trebuie făcută rapid, nebirocratic și să acționeze ca o pârghie pentru dezvoltarea economică, cu instrumente adecvate, care nu fac risipă. Veniturile viitoare încasate de stat și administrațiile locale vor compensa investiția făcută inteligent ACUM.

Guvernul Ludovic Orban a intervenit rapid prin măsuri aflate imediat la îndemână începând rambursarea datoriilor existente către mediul privat, acordarea de facilități de șomaj tehnic, mărirea plafonului de garantare IMM Invest și alte măsuri care ajută mediul economic.

Acum se pregătește anunțarea unui nou pachet de stimulare a economiei și este esențială implicarea și cooperarea miniștrilor Florin Cîțu, Ion Ștefan, Virgil Popescu și Ioan Marcel Boloș. La nivel european și global, liderii se întrec prin anunțarea unor măsuri pentru a reface încrederea.

În aceste clipe, prioritatea tuturor este salvarea imediată a vieților, cu măsuri sanitare adecvate și eficiente, dar următorul pas, un Plan al relansării economice, ar trebui finalizat și anunțat rapid,  pentru a da încredere. Consultarea structurată cu mai mulți oameni deștepți din mediul de afaceri este esențială.

Soluția pentru România este finanțarea rapidă a investițiilor publice și a planurilor de afaceri ale companiilor și antreprenorilor care aduc valoare adăugată, bazate pe tehnologii inteligente de vârf, care ne fac mai competitivi pe termen lung, ținând cont de scăderea dependenței de producția chinezească și a oportunităților derivate din această criză.

Totuși să ținem cont că orice ban împrumutat de țara noastră va trebui rambursat în viitor, va avea costuri și acestea pot fi acoperite doar dacă avem o creștere economică și o bună guvernare.

Statul, împreună cu instituțiile financiare internaționale și bănci, poate asigura finanțarea, garantarea și asigurarea necesară.

Am listat mai jos câteva oportunități de context care să fie fructificate prin câteva soluții care să ajute pe termen lung la relansarea economică și financiară.

Companiile și antreprenorii cu idei bune, cu experiență, curajoși și determinați au nevoie de capital și pot fi motivați cu finanțare pe termen lung prin obligațiuni.

Responsabilitatea este mult întărită când banii sunt rambursabili. Competitivitatea pe termen lung crește dacă afacerile sunt proiectate bine, eficiente, folosind avantajele tehnologiei de vârf și cu excelență în management. Când știi că ai de rambursat banii împrumutați, când ai garantat și tu, chiar dacă dispui și de o garanție de stat, vei gândi mult mai mult și șansele de succes vor crește.

Soluția 1: Statul oferă împrumuturi prin cumpărarea obligațiunilor emise de companiile private, cu scopul de a finanța rapid proiecte viabile.

Obligațiunile emise de companii sunt un contract, un drept de creanță pe care statul îl are asupra companiei emitente. Dobânda plătită de companii să fie fixă, în lei, de exemplu 3% și maturitatea să fie, de exemplu, de 10 ani cu 3 ani de grație. Garanția principală va fi generală, bazată pe veniturile din planul de afaceri prezentat, dar este important să fie încurajate și garanțiile suplimentare.

Avantaje:

✔  Rapiditate în alocare de bani ieftini, în mod responsabil

✔  Structura simplă, ușor de înțeles și încurajatoare

✔  Statul are posibilitatea să gajeze obligațiunile, să atragă capital mai ușor în viitor

✔  Aceste titluri ar putea fi tranzacționate ulterior pe piețele de capital

✔  Intervenția statului este de tip levier, prin subvenționare dobânzii și garanțiilor

Riscuri:

✔  Parte din planurile de afaceri sa nu fie de succes

✔  Structurare inadecvată a instrumentului

✔  Lansare târzie, birocratică

Statul poate cumpăra aceste titluri atât de la companii private, de stat sau cu capital al autorităților locale. Pentru a crea o infrastructură solidă de afaceri pe termen lung se pot finanța cu predilecție proiecte în anumite domenii precum tehnologii avansate, energie, agricultură, producție industrială, domeniul medical sau orice alt domeniu care poate ajuta ca în România să se producă pentru necesarul local, dar și cu planul de a deveni lider regional și a ataca piața global.

Delocalizarea din China oferă o șansă de poziționare bună a României în atragerea companiilor americane, japoneze și europene. Antreprenorii din agricultură și din zona de stocare și procesare producție agricolă pot dezvolta proiecte noi de anvergură prin care să mărim producția și să asigurăm securitatea alimentară a românilor și nu numai. Depozitele de fructe și legume sunt investiții rentabile care ar ajuta mult la scăderea importurilor. Dezvoltarea de plantații intensive, ecologice și inteligente se poate stimula în această perioadă.

Este o perioadă propice de a accelera proiectele de infrastructură strategică – infrastructura de data centere și rețeaua 5G, autostrăzi și drumuri rapide, modernizarea căilor ferate, proiecte de extracție a resurselor subsolului care devin profitabile, unificarea și modernizarea aeroporturilor, infrastructura de distribuție de gaze naturale, producția de îngrășăminte chimice, irigații, centrale de producere a energiei pe gaz și altele.

Soluția 2: O parte din proiectele strategice se finanțează cu fonduri europene, iar suplimentarea finanțării poate fi făcută prin instituțiile financiare internaționale precum IFC, BEI, BERD, cu participarea directă și bănci private. Pentru sindicalizarea rapidă a finanțării soluția este tot o emisiune de obligațiuni cu destinație strategică la care pot participa investitori instituționali și nu numai.

De exemplu, o companie națională are un proiect strategic important și fezabil, are o parte din bani dar nu suficienți. Emite o obligațiune pentru finanțarea acelui proiect și această obligațiune este cumpărată în proporție, să zicem de 10% de către Ministerul de Finanțe iar restul este destinată vânzării către alți investitori.

Ministerul de Finanțe poate da o garanție suplimentară pentru acoperirea riscurilor. Guvernul poate debirocratiza rapid si accelera absorbția de fonduri europene dacă se muncește cu oameni inteligenți câteva săptămâni.

Avantaje:

✔  Banii se alocă în mod responsabil și se poate evalua impactul

✔  Statul are posibilitatea să gajeze obligațiunile, să atragă capital mai ușor în viitor

✔  Instituțiile financiare internaționale pot asigura consiliere rapidă și pot investi

✔  Aceste titluri ar putea fi tranzacționate ulterior pe piețele de capital

✔  Intervenția statului este de tip levier prin subvenționare dobânzii și garanțiilor

Riscuri:

✔  Parte din planurile de afaceri să fie generate de grupuri de interese necinstite

✔  Structurare inadecvată, nepatriotică a instrumentelor financiare

✔  Lansare târzie, birocratică

Obligațiunile pot fi tranzacționate pe piața de capital și pot fi folosite pentru a-i încuraja pe români să economisească. Emitenții pot beneficia de o subvenționare a dobânzii pentru tranșa destinată investitorilor persoane fizice.

Românii noștri au conturi în toată lumea cu dobânzi nesemnificative, au cash și consider că ar investi în proiecte strategice, într-o obligațiune pentru RePatrierea de capital cu o dobândă atractivă, garantată de Statul Român. Pentru asta este importantă acțiunea rapidă, întărirea credibilității, eliminarea lichelelor din funcțiile de decizie, patriotism și acțiune hotărâtă.

Contextul este foarte bun pentru accelerarea investițiilor autorităților publice locale și județene și asocierilor dintre acestea – finanțare directă imediată a proiectelor de infrastructură rentabile care nu pot fi făcute de companiile private. NU canalizări în sate cu 20 de locuitori, NU poduri peste care nu trece nimeni sau pe sub care nu trece apa, NU terenuri de sport în pantă, NU parcuri betonate în zona rurală și alte fantasmagorii ridicole.

Soluția 3: Proiectele de infrastructură de drumuri, de apă și canalizare, de eficiență energetică, mobilitate, mediu și dezvoltare economică unificate cu o gândire integratoare, strategică susținute de tehnologiile inteligente de comunicații și informații și de o bună administrare.

În plus autoritățile locale aflate cel mai aproape de cetățean pot participa la alocarea de stimulente către mediul de afaceri local asigurându-se o descentralizare a stimulentelor. Câte 10 proiecte private de dimensiuni mai mici ar putea fi acordate de autoritățile publice locale. Municipalitățile și județele pot emite obligațiuni pe 20 de ani pentru astfel de proiecte.

La fel ele ar putea cumpăra obligațiuni emise de companii care ajută la dezvoltarea locală. Constituirea fondurilor de dezvoltare urbana regionale ar putea fi instrumente eficiente de dezvoltare și de realizare a unui mix financiar echilibrat.

Avantaje:

✔  Banii sunt alocați mai aproape de nevoile cetățenilor

✔  Transparență ridicată prin listare publică

✔  Statul, instituțiile financiare internaționale, băncile și fondurile de investiții pot participa

✔  Se dezvoltă piața de capital prin oferirea de posibilități de plasament sigure cu venit fix

✔  Efortul investițional este distribuit pe o perioadă lungă, neexistând o generație de sacrificiu

Riscuri:

✔  Proiectele de investiții să fie insuficient gândite și nepregătite

✔  Inițiere cu întârziere și blocaje birocratice generate de lipsa de profesionalism și asumare

✔  Lipsa de decizie la nivel politic.

Acum este timpul pentru stimularea atragerii know-how-ului și investițiilor străine de mari dimensiuni în parteneriatele public-private predictibile, în care companiile românești să fie implicate și să ofere noi locuri de muncă și dezvoltare economică solidă pe termen lung cu impact scăzut în deficitele viitoare.

Soluția 4: Pregătirea imediată pentru 2021, anunțarea și oferirea unor condiții excepționale pentru un pachete de investiții în PPP la nivel central și local de pentru atragerea investițiilor străine solide în infrastructură, tehnologie, energie, dezvoltare urbană și alte domenii atractive pentru marii investitori.

Sunt benefice o autostradă sau drum rapid de interes național, pachete de investiții de infrastructură locale și regionale, centrale energetice, data centere, proiecte de regenerare urbană, refacerea gărilor și în special a Gării de Nord, proiecte strategice în domeniul comunicațiilor, proiecte strategice pentru industria de apărare și alte tipuri de proiecte care aduc dezvoltare pe termen lung. Această soluție începe cu identificarea rapidă a patrimoniului imobiliar și de proiecte posibile de acest tip.

Avantaje:

✔  Atragere de investiții predictibile

✔  Credibilitate pentru România și aliați de încredere

✔  Echitate pentru generații

Riscuri:

✔  Capacitatea scăzută de pregătire a proiectelor

✔  Temerea investitorilor

✔  Întârzierea contractării

Soluția 5: finanțarea specială cu 1% dobândă a proiectelor de relansare a turismului în același timp cu lansarea unui proiect major de prezentare și promovare a destinațiilor din țara noastră pentru atragerea de turiști străini.

Pentru hoteluri și infrastructură turistică, stațiuni, statul să poate cumpăra, oferi garanții și asigura direct sau cu ajutorul instituțiilor financiare obligațiuni emise pe 20 de ani cu 5 ani de grație.

Pentru pensiunile care doresc se poate oferi, de exemplu, un ajutor direct de 1000 Euro/camera rambursabil cu dobândă de 1% pe 5 ani cu 3 ani de grație. Pentru restaurante la fel, o finanțare directă rambursabila pe 5 ani bazată pe cifra de afaceri trecută. Aceste tipuri de sprijin sunt rambursabile și impactul în deficit va fi dat doar de subvenția de dobândă și costul asigurării.

Turismul rural și cultural bine promovat va asigura o bună poziționare a României pe termen lung și fiecare român aflat în diaspora poate deveni un promotor al turismului românesc.

❖     Finanțarea prin obligațiuni și listarea obligațiunilor pe piața de capital va ajuta la mărirea lichidității într-o perioadă în care este binevenită antrenare investițiilor din afară și din economiile românilor în reconstrucție. Așa se poate construi o premisă favorabilă unor posibile listări în etapa următoare pentru a întări percepția asupra statutului de piață emergentă și, de ce nu, chiar obținerea lui în mod formal.

Pentru proiecte ambițioase avem nevoie de antreprenori și forță de muncă inteligentă, calificată care să facă posibilă creșterea României. Avem nevoie de ingineri, cercetători, fermieri, medici și profesori.

Soluția 6: Lansarea platformei de joburi pentru românii din străinătate și a programelor antreprenoriale prin care să fie atrași Acasă, anunțate în programul de guvernare de acum 6 luni. Reluarea rapidă a programului Diaspora Start-up suplimentată de o primă pentru instalare.

Oferirea permanentă de oportunități de reîntoarcere de către administrațiile locale, un mesaj de încredere lansat de guvern, granturi speciale pentru cercetători și IT-iști.

Avantajele sunt evidente. Se poate merge până la acordarea de terenuri agricole pentru localizarea  fermierilor de ispravă și dezvoltarea unor proiecte de care avem nevoie. Mica producție și prelucrare agricolă poate fi stimulată prin intensificarea programelor deja existente care să fie oferite specific pentru cei care revin acasă să înceapă o afacere în domeniu.

O parte din românești de calitate și ecologice pot cuceri piața europeană cu minimă investiție în marketing și distribuție. Avantajul creșterii cumpărării on-line va fi un impuls formidabil pentru micii agricultori și producători de produse alimentare mai sofisticate.

Pentru reluarea muncii avem nevoie de reguli sanitare stricte care să fie adoptate de angajatori și angajați și oferirea de produse de asigurări de sănătate adecvate care să acopere angajații și familiile acestora, la standarde foarte ridicate.

Noile tehnologii inteligente, avansate din inteligență artificială, robotică, biotehnologiei, nanotehnologiei, cloud, big data, smart city și alte tehnologii, modele de business ale căror aplicare ne-ar ajuta să creștem rapid.

Soluția 7: Finanțare inteligentă pentru toate hub-urile tehnologice, clusterele și fondurile de investiții în înalta tehnologie prin combinarea instrumentelor existente și chiar și achiziția de acțiuni sau unități de fond de către stat. Accelerarea absorbției fondurilor europene și mărirea acestora prin suplimentare cu împrumuturi și investiții directe.

Este esențială finanțarea prin obligațiuni pentru că ele pot fi ușor împachetate și gajate pentru împrumuturi externe pe piața liberă. Pentru aceste împrumuturi avantajoase, la fel și antreprenorii să garanteze cu ce au și se asigură și garantează parțial. Astfel, avem mai multe șanse să evităm uraganul, să avem speranța că ieșim la liman și să nu ipotecam total generația următoare.

Această criză este totuși o ocazie excelentă pentru digitalizarea rapidă, pentru introducerea indicatorilor de performanță în administrația publică, pentru o educație mai performantă bazată pe instrumente tehnologice avansate, pentru telemedicină și în general pentru eficientizare în toate domeniile.

Este un moment bun pentru regândirea contractelor de muncă, introducerea flexibilității și o mare ocazie pentru a arăta mai multă empatie între generații.

Legea pensiilor ar trebui refăcută pentru realitatea unei Românii lovită de pandemie și care trebuie să facă față unei crize economice profunde pe care vom fi obligați să o traversăm.

În această călătorie România are nevoie de aliați puternici, din toată Europa de la Nord la Sud, inclusiv Marea Britanie și este obligatoriu ca parteneriatul cu Statele Unite să fie întărit și operaționalizat mai mult de substanță economică și strategică.

Nu avem nevoie de bani și investiții din țări care mint și nu respectă partenerii economici, care înșeală, fură și prigonesc oamenii care spun adevărul. Nu avem nevoie de bani murdari și ticăloșie ridicată la rang de politică de stat.

Articol preluat de pe Newsweek.ro.

_____________________________________________

Marius Bostan este un cunoscut antreprenor și investitor român, cu o mare experiență managerială, ca membru în diverse consilii de administrare ale unor companii, fonduri sau organizaţii non-profit.

A fost în boardul Fondului Român de Dezvoltare Socială, co-fondator și Președinte al FNTM, co-fondator al VMB Partners, pionier al obligațiunilor municipale și corporatiste și a adus prin aportul său finanţare inteligentă în proiecte de peste 1,5 miliarde $.

Este membru al organizației Romanian Business Leaders și este iniţiatorul proiectului RePatriot de conectare a diasporei cu țara.

Implicat activ în viața publică încă din anii 90, a fost unul dintre liderii studenților de la Facultatea de Matematică, Președinte al TUNȚ și apoi membru al administrației în guvernarea CDR.

În 2015, pe baza expertizei în domeniul financiar, ITC și Telecom, a fost invitat să facă parte ca Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională din guvernul de profesioniști, condus de Dacian Cioloș.